Ecou din neant

Strigăt în noapte,

Sfâșietor ecou…

Apoi o mie de șoapte

Răzbat negrul cavou.

.

Visele dorm în pustiu,

Corabia gândurilor îmi moare sinistru…

Sunt singur și știu

Că nu există albastru.

.

Ecoul speranțelor ce mor

Sună un cântec aberant;

Sunt singur și mi-e dor

De neființă și neant.

© Remus Kral  19. 02. 2020