În curte la Ospiciu, sunt câteva statui,
Cioplite cu migală de sculptori făr-de nume,
Care-au trecut p-acilea și-au dispărut în lume,
Uitând aceste operi sub sigla nimănui !
.
Se-nacaieră-n devalmă pietritele huidume,
Cu trunchiurile sparte mustind lichen verzui –
O gigantomahie târâtă-n glod vazui:
Titani surpați din socluri, degringolări postume !…
.
O lume cu profiluri săpate-n fină daltă –
Cu prăbușiri, cu-nfrângeri din ținta lor înaltă !
.
O Lume Anonimă în care Șteiul-Mim,
D-a târșa, se confundă cu sculptoru-anonim !
.
Sublime Michelangel, privește-ți fiii bravi –
Cum, zălogiți în stâncă, se nasc de-a pururi sclavi !
Tudor George, Pietrarii anonimi
PHOENIX WEB 