OMUL ȘI VIRUSUL – O dușmănie milenară

Omul și virusul sunt dușmani vechi. Cu mii de ani înaintea erei noastre, lumea suferea de maladiile cunoscute și generațiilor noastre. Boli ca poliomelita (paralizia infantilă), gripa, hepatita, herpesul, oreionul, rujeola, turbarea și alte câteva zeci constituie toate urmarea unor infecții cu virusuri.

Virusurile distrug recolte întregi de culturi agricole, pricinuiesc boli grave și moartea vitelor, iar bacteriofagii (tipuri speciale de virusuri) atacă și distrug în întregime bacteriile.

Dacă deschidem filele îngălbenite ale istoriei, putem citi:

„În anul 165, împăratul Marc Aureliu sosi cu legiunile sale în Mesopotamia pentru a potoli răscoala mândrilor parți. De o cumplită îngrijorare și spaimă avură însă parte într-o noapte trimișii patricienilor romani  –  o boală grea prinse să secere cu o repeziciune de necrezut armatele romane. Cu corpul plin de buboaie, vlaguiți, încercați de cumplite dureri de cap și vărsături, ei erau țintuiți la pat. Cei mai mulți se zvârcoleau și aiurau sau zăceau fără simțire, apoi mureau. Începură atunci să se retragă în grabă, dar, în retragerea lor, soldații răspândiră cumplita molimă de-a lungul întregului drum străbătut până la Roma. Boala nu-l cruță nici pe Marc Aureliu”.

Teribila boală, variola sau vărsatul negru asiatic, este cunoscută încă din antichitate. Din cauza ei, Alexandru Macedon a pierdut regimente întregi de luptători. Variola a făcut ravagii în rândurile chinezilor și ale hindușilor. Cunoscută și în Egipt, Arabia, Asia Mijlocie, ea este adusă în Europa în cursul secolului al VI-lea, făcând aici mii de victime, printre care Ludovic al XV-lea, Petru I, împăratul Iosif I, prințesa Stuart.

În aprilie 1918, când primul război mondial se apropie de sfârșit, în portul Bretagne din Franța a sosit un vapor din SUA cu întăriri americane. De cum au pus însă piciorul pe pământ, soldații au fost doborâți la pat. Sufereau îngrozitor cu toții de o febră puternică, de dureri de mușchi, articulații și oase. Respirația o aveau îngreunată, capul le era cuprins de dureri atroce, se simțeau vlăguiți. Moartea a secerat nouăzeci la suta dintre bolnavi.

Purtată de soldații demobilizați în drumul lor spre casă, boala s-a răspândit cu iuțeala fulgerului în Europa, Asia, Africa, Noua Zeelandă, Australia și Insulele Canare. În numai doi ani s-au imbolnavit 550 de milioane de persoane, dintre care 20 de milioane au decedat. Deci boala a făcut de cinci ori mai multe victime decât războiul.

Teribila boală care a secerat viața a milioane de oameni și care pe atunci era numită „spaniolă” (pentru simplul motiv că toate informațiile despre ea veneau din Spania neutră), s-a dovedit a fi gripa. Deși a făcut numeroase victime din cele mai vechi vremuri, astazi ea este cu totul nejustificat apreciata drept „ușoară”.

Pentru gândirea umană, virusurile au constituit una dintre problemele cel mai greu de rezolvat. Iată cum se explică faptul că tânăra știință a virusologiei a trebuit să parcurgă un drum atât de întortochiat până să se poată stabili care anume caracteristici ale virusurilor provoacă moartea ființelor vii de pe planeta noastră.

SURSĂ: Gospodin V. Sveștarov, Lumea tainică a microcosmosului

Bilologia pentru toți, Editura Albatros, 1982